- Păi e simplu. Ziua începe la 5 dimineaţa! La cît?!?!
Da. La ora asta m-am trezit luni şi am pornit la drum. Lung fiind el. Drumul adică. Cum să mă trezesc eu la ora 5 şi să mă aştept să fie o zi bună. Nu am idee.
- Un drum foarte lung cu maşina. Nimic interesant de văzut pe afară. Zăpadă aşa de rară că sînt şanse să am eu mai multe fire de păr pe cap la 40 de ani decît porţiunile albe văzute.
- La o zi odioasă se mai pune şi o masă luată pe fugă în jurul prînzului către cină.
A se citi o omletă pe la ora 4.
- Hai că nu se termină aici. Mai e şi drumul de întoarcere. Aici ne delectăm cu o ceaţă adevărată. Una în care nu vezi nici măcar drumul. Doar două faruri care se apropie de tine şi…şi speri să treacă pe lîngă. O dată, de două ori, de trei ori te ocolesc. Hai că am scăpat…altfel nu mai scriam acum.
- Cum se termină toate? Nu cu un final fericit. Să fim totuşi serioşi. Finalul este trist şi nu necesită multe cuvinte: cum struguri nu mai sînt, am luat mandarine. Ele erau fără gust. Ce a urmat: un somn.
Îndosariat la:aberaţii de toate felurile , ceata, drum, masini, omleta, zapada
Comentarii