…cum se face că atunci cînd eşti mic nu aveam treburi pe cap. Doar să îmi văd de treaba mea. Totuşi, atunci nu ţin minte cînd au fost momente de plictiseală. Tot timpul apărea ceva nou.
Ce nu pricep eu este cum de acum cînd teoretic ai nşpe chestii pe cap există momente cînd pur şi simplu te plictiseşti. Vrei doar puţină linişte şi nişte verdeaţă în jur. Şi un copac sub care să te ascunzi.
Cînd eşti mic nu vrei să auzi de somnul de prînz. Cînd creşti tot ce vrei să faci este dormi măcar 5 minute pline.
Hai că nu are sens. Îmi dau concluzia singur: bleeeaah. 
May 7, 2008 at 11:18 am
Ce as rupe-o si eu pe somn, din pacate cand esti mic ai o gramada de lucruri pe cap care marea majoritate sunt fun, iar cand esti mare ai o gramada de lucruri din care marea majoritate sunt plictisitore.
May 7, 2008 at 12:20 pm
ca de exemplu să mergi la ţară?
May 7, 2008 at 1:41 pm
ai vazut, prinzi repede , sau sa mergi la munca. Daca ai sta acasa in loc sa muncesti te-ai plictisi acasa asa ca mai bine mergi la muca sa te ptictisesti acolo